Ziua Naţională fără Tutun – 19 noiembrie 2015

Fumatul continuă să reprezinte o endemie globală iar tabagismul este considerat de către OMS principala cauză evitabilă de morbiditate și mortalitate în lume.
Circa 27% din populația României fumeză zilnic ( aproximativ 41% dintre bărbaţi şi aproximativ 22% din femei); ponderea cea mai ridicată a fumătorilor se înregistrează la grupa de vârstă 25-39 ani, atât la bărbaţi cât şi la femei.
Dependența de tutun este o stare cronică. Nicotina este un drog care induce și întreține această dependență iar pe lângă aceasta, țigara conține mai mult de 4000 substanțe chimice diferite, 250 dintre acestea sunt substanțe toxice și cel puțin 50 au potențial cancerigen dovedit.

Efectele fumatului asupra sănătății sunt multe și grave. Astfel, fumatul reprezintă un important factor de risc pentru:
• bolile obstructive pulmonare cronice: bronșita cronică, astmul bronșic, emfizemul pulmonar, fibroza pulmonară;
• bolile cardiovasculare: ischemia cardiacă, hipertensiunea arterială, anevrismul aortic, ateroscleroza, infarctul miocardic, accidentele cerebrale;
• cancer: bronhopulmonar, al cavității bucale și laringelui, esofagian, gastric, pancreatic, renal, hepatic, de vezică urinară, de piele.
Fumatul se asociază și cu afectarea dinților, tenului, a simțului olfactiv și gustativ, cu diminuarea greutății fătului la naștere și afectarea diferitelor funcții ale organismului nou-născutului, nașteri premature la gravidele fumătoare, complicații ale sarcinii.
Substanțele nocive din fumul de țigară nu îi afectează doar pe cei care fumează. Fumatul pasiv, ce constă în respirarea aerului poluat de țigările fumătorilor, este la fel de nociv și crește riscul îmbolnăvirilor la cei expuși acestei poluări.

Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat
• După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.
• După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal
• După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.
• După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.
• După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie.
• După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua.
• După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător.
• După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.
• După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată.
În concluzie o viață fără tutun înseamnă atât pentru individ cât și pentru comunitate:
• creșterea speranței de viață
• scăderea riscului producerii infarctului miocardic
• scăderea riscului formării tumorilor cancerigene
• un mod de viață mult mai sănătos
• mai mulți bani în buzunar

Atitudinea corectă, din punctele de vedere etic, medical (individual) sau al sănătăţii publice (colective) este: fără tutun de orice fel.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.